Home Blog Page 2

Gabriela CRISTEA a prezentat-o pe micuta Victoria! Fotografia care va topi inimile fanilor prezentatoarei!

0

Gabriela Cristea trăieşte cele mai frumoase momente de când a devenit mămică pentru prima oară, iar în urmă cu puţin timp a făcut publică o fotografie emoţionantă.

Ani de zile şi-a dorit să devină mamă, iar acum, când visul i s-a îndeplinit, aceasta se bucură din plin de fiecare moment alături de micuţa Victoria.

loading...

”Noi ne relaxăm şi ne cunoaştem cu fiecare moment de răsfăţ.”, a scris Gabriela Cristea în dreptul unei fotografii în care apare alături de fiica ei.

Gabriela Cristea a devenit mămică pentru prima oară în urmă cu aproape o lună de zile. De-a lungul timpului, ea a făcut mai multe fertilizări in vitro pentru a rămâne însărcinată, însă visul i s-a îndeplinit când nici nu se mai gândea.  ”Nu cred că am spus asta vreodată la televizor. Am avut un moment când m-am certat cu Dumnezeu. Îl întrebam << Doamne, dar cu ce ţi-am greşit?>> Anul trecut a fost cel mai greu pentru mine. Am avut patru fertilizări in vitro, trebuia să vin şi la serviciu. Nu vrei să ştii ce înseamnă să treci prin patru tratamente. Fizic nu e greu, dar pshic te doboară. La începutul lui noiembrie am început ultimul ciclu şi i-am spus soţului meu că nu mai pot. Pentru că toată viaţa noastră se învârtea în jurul acestui ciclu. I-am zis că nu vreau, i-am zis că nu mai vorbim despre asta până în martie, iar în luna februarie m-am trezit puţin însărcinată. Am fost foarte fericită. Îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru asta.”, a mai mărturisit Gabriela Cristea în direct, în urmă cu câteva luni.

sursa: wowbiz.ro


loading...

O fetita de 13 ani din Galati a fost acceptata in organizatia celor mai inteligenta oameni de pe Planeta. Cine e micuta si ce spun parintii si si diriginta ei

0

Are doar 13 ani, dar ar putea oricand sa concureze cu 5 adulti destepti. O fetita din Galati a fost acceptata in Mensa, o organizatie fondata in Marea Britanie, din care fac parte cei mai inteligenti oameni de pe Planeta. Cum se distreaza micuta geniala, care sunt pasiunile ei si, mai ales, cum a rasplatit-o statul roman, aflati in minutele urmatoare.

Ea este Alexandra-Maryam. Are 13 ani si un IQ comparabil cu cel al savantilor care au schimbat  lumea!

“Am dat o singura testare. Initial nu am stiut despre ce e vorba. Mi-a spus tata. Cand a venit rezultatul? Eram fericita. ”

Doar 3 la suta din populatia planetei are abilitatile ei de geniu. Specialistii care i-au evaluat inteligenta intuitiva au acceptat-o fara sa stea pe ganduri in Mensa – organizatia din care fac parte cei mai destepti oameni ai lumii!

Nicoleta Dimofte – mama Alexandrei –

“Sunt niste teste grila, sunt date 8 secvente intr-un cadru si trebuie sa o intuiesti pe a 9-a. Sunt niste teste care vizeaza conexiunea intre emosferele cerebrale si rapiditatea cu care poti sa gasesti solutii”

Cand nu picteaza sau nu compune puzzle-uri cu 1 000 de piese, Alexandra rezolva exercitii la matematica. Pentru ea, ecuatiile sunt floare la ureche, iar acoladele, parantezele patrate si ridicarile la putere sunt cateodata plictisitoare… Atunci, isi face timp pentru surorile ei.

Catalin Dimofte – tatal Alexandrei –

“Nu stam sa o ajutam la teme. Parca o data sau de doua ori, cand ea de fapt cauta atentie. Ne-am dat seama ca erau exercitii foarte usoare, dar ea solicita numai ca sa stam cu ea”

Chiar daca sistemul educational din Romania nu are o nisa pentru copiii supradotati, Alexandra nu vrea sa studieze in strainatate.

“Mi-ar placea aici, in Romania, pentru ca sunt obsinuita cu totul”

A fost recompensata in vreun fel de statul roman, de Inspectoratul scolar, pentru rezultatele ei?
Nu.
Nici macar cu o diploma de felicitare?
Nu, nu cred ca statul roman este interesat de asa ceva

Profesorii de la Colegiul “Costache Negri”, unde Alexandra invata, sunt bucurosi ca o au ca eleva. O minte ca ei intalnesc o data la multe generatii. Pana la alte realizari remarcabile, micuta geniu continua sa citeasca, sa socoteasca si sa picteze. Visul ei cel mare e sa ajunga o artista celebra in toata lumea!

sursa: kanald.ro

Maica Siluana: Când te doare ceva sau ai un necaz să-i adresezi cuvintele acestea Domnului:

0

„Ce spui Tu, Doamne? Pe unde s-o iau? Ce să fac? Că Tu ai pus durerea asta în mine ca să mă anunţi ce trebuie să fac ca să intru în bucurie

Un cuvânt aş mai zice, drag mie şi folositor şi pentru cei din lume, şi pentru măicuţele mele: „să fim atenţi la durere, maică”! Dumnezeu a pus în noi mila Lui. Mila Lui şi dragostea Lui este durerea noastră. Când te-o durea ceva, să ştii că I-ai simţit iubirea şi mila. A pus-o special ca să nu mai stai acolo unde stai.

Şi am o metaforă foarte nesofisticată şi neartistică, pe care o folosesc mai ales cu copiii: dacă omul ajunge cu fundul pe o plită încinsă, în loc să sară de acolo, că îl frige – Dumnezeu a pus durerea, ca să sară, să se dea jos – omul (de astăzi, mai ales) a ales să se revolte împotriva plitei: „De ce frige aşa de tare?” Să-l dea în judecată pe cel care l-a împins şi a căzut pe plită, să ceară substanţe ca să nu simtă arsurile şi durerile, să înghită ceva să nu-l doară fundul, şi pe urmă să nu-l doară tot trupul care se arde, care se topeşte. Ăsta este iadul, asta este refuzul lui Dumnezeu. Crucea este doar această onestitate: să te dai jos de acolo. Când te doare ceva să vezi: „Ce spui Tu, Doamne? Pe unde s-o iau? Ce să fac? Că Tu ai pus durerea asta în mine ca să mă anunţi ce trebuie să fac ca să intru în bucurie.” Şi durerea asumată este chiar bucuria, chiar naşterea bucuriei. Pe partea ailaltă a durerii e bucuria; nu-i departe, să zici că după ce-ai trecut, mai mergi vreo doi kilometri.

De ce nu ştim asta? Pentru că – eu aşa cred – ne-am născut într-o lume a antinevralgicului, a substanţelor astea, ca să nu simţim durerea. Copiii sunt zgâlţâiţi de mici să tacă. Îi leagănă. Le bagă suzeta în gură şi s-a rezolvat problema, nimeni nu ascultă durerea nimănui. Oamenii ar trebui să tacă. Doar aşa am învăţa. Când un copil cade şi se loveşte de scaun, mama vine, îl pupă pe băiat şi dă „na-na” la scaun… şi copilul învaţă să dea „na-na” la tot ce-i produce durere. Dar dacă mamei i-ar trece prin cap să pupe băiatul, dar să pupe şi scaunul? Să spună: „Uite, buba la băiat, buba la scaun, pupăm şi mângâiem şi colo, şi colo” – el ar învăţa din această experienţă şi ar crede că ce simte el, simte şi celălalt. Aşa, el crede că numai el simte, şi celălalt trebuie pedepsit.

***

Rugăciune la necazuri şi supărări

Doamne, viforul necazurilor se ri­dică asupra mea și ape intrat-au până la sufletul meu – dar întru Tine este toată nădejdea mea. Tu cunoști pri­cina răului ce mă bântuie. La Tine perii capului meu sunt numărați. La Tine, deci, scap și pe Tine Te rog să depărtezi de la mine orice rău pierzător de suflet și să-mi ajuți a birui toate ispitele ce mă învăluie – că Tu ești întărirea, scăpa­rea și izbă­vitorul meu, Hristoase Dum­nezeule, și Ție slavă înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Amin.

Monahia Siluana Vlad
Sursa: Lumea Monahilor anul II, nr. 11 (17) Noiembrie 2008.

Bătrânul de 83 de ani a anunțat-o pe soție că vrea să meargă la doctor ca să facă rost de Viagra, dar soția lui are răspunsul pregătit de mult!

0

Bătrânul de 83 de ani a anunțat-o pe soție că vrea să meargă la doctor ca să facă rost de Viagra, dar soția lui are răspunsul pregătit de mult! Uite ce i-a zis

Aceasta este o glumă, sperăm să vă placă!

Un bărbat în vârstă de 83 de ani stă pe canapea și se uită la televizor, dar chiar atunci începe o reclamă la Viagra, celebra pastilă albastră. Reclama subliniază mai ales faptul că fiecare bătrân poate reîncepe să aibă ceva ,,acțiune” în dormitor.

Nu fără efort, bătrânul se ridică, merge în hol, își ia haina și se îmbracă.

Dar în timp ce deschide ușa din față, o vede pe soție, care tocmai se întorcea de la cumpărături.
,,Unde pleci?” întreabă ea.
,,Mă duc la un doctor”, răspunde bătrânul.

,,Ce ai, nu te simți bine?”
,,Ba mă simt doarte bine, mă duc să fac rost de niște pastile de-alea, Viagra”.
Femeia, care tocmai terminase să își dea jos haina, se îmbracă iar, după ce a auzit răspunsul omului.

,,Tu unde naiba crezi că mergi?” întreabă bărbatul.
,,Vin și eu cu tine la doctor”, răspunde ea.
,,Ummm, de ce?”
,,Păi, dacă ai de gând să folosești din nou chestia aia veche și ruginită, eu aș face bine să îmi fac un vaccin antitetanos.

sursa

Se spune ca MIEREA cu SCORTISOARA este buna pentru SANATATE, dar iata CE NU TI SE SPUNE!!

0

Combinatia de miere cu scortisoara este un miracol natural incredibil de eficient pentru numeroase conditii de sanatate. Proprietatile lor au fost laudate in medicina traditionala ayurvedica si chineza timp de secole, iar amestecul lor este cunoscut ca cel mai bun remediu natural.

Este posibil sa fi auzit de proprietatile curative ale mierii cu scortisoara, dar pun pariu ca nu sunteti constienti de toate proprietatile medicinale ale combinarii acestora.

Iata cele mai importante dintre ele:

  1. Boli de inima

Faceti o pasta din miere si scortisoara, si intindeti-o pe paine, in loc de gem. Consumati acest lucru in mod regulat la micul dejun. Acest lucru reduce colesterolul din artere si va salveaza de atac de cord. De asemenea, cei care au avut deja un atac de cord, in cazul in care urmeaza aceasta reteta zilnic, vor pastra distanta considerabil de urmatorul atac de cord.

  1. Artrita

Pacientii cu artrita pot consuma zilnic, dimineata si seara, o cana de apa fierbinte cu doua linguri de miere si o lingura de scortisoara pudra. Beti o jumatate de cana inainte de micul dejun si jumatate inainte de culcare. Daca luati acest remediu in mod regulat, puteti trata chiar si artrita cronica.

  1. Infectii urinare

Luati doua linguri de scortisoara si o lingurita de miere intr-un pahar de apa calduta si beti-l. Acest lucru va distruge toti germenii din vezica urinara.

  1. Colesterol

Doua linguri de miere si trei linguri de pudra de scortisoare amestecata cu apa de ceai, reduc colesterolul din corp cu pana la 10% in doar 2 ore.

  1. Raceli

Cei care sufera de raceli obisnuite severe ar trebui sa ia o lingura de miere calduta cu ¼ lingura de scortisoara pudra zilnic, timp de 3 zile. Acest proces va vindeca majoritatea cazurilor de tuse cronica, raceala si va va curata sinusurile.

  1. Gaze

Conform studiilor facute in India si Japonia, a fost dezvaluit faptul ca daca luati miere impreuna cu scortisoara, puteti usura stomacul de gaze.

  1. Sistemul imunitar

Consumul zilnic de miere cu scortisoara poate intari sistemul imunitar si proteja corpul de bacterii si atacuri virale. Cercetatorii au descoperit ca mierea are diferite vitamine si fier in cantitati mari. Utilizarea constanta a mierii intareste celulele albe pentru a lupta impotriva bacteriilor si bolilor virale.

  1. Indigestie

Pudra de scortisoara presarata in doua linguri de miere administrate inainte de masa, inlatura aciditatea si ajuta la digestia celor mai grele mancaruri.

  1. Longevitate

Ceaiul facut cu miere si scortisoara, consumat in mod regulat va poate scapa de limitarile varstei. Luati 4 linguri de meire, 1 lingura de scortisoara si 3 cani de apa fiarta, si faceti-l sub forma de ceai. Beti ¼ de cana, de 3-4 ori pe zi. Acest lucru pastreaza pielea proaspata si moale.

  1. Cosuri

Trei linguri de miere si o lingurita de pasta de scortisoara pudra. Aplicati aceasta pasta pe cosuri inainte de culcare si spalati-l in dimineata urmatoare cu apa calda. In cazul in care faceti asta zilnic, timp de doua saptamani, veti elimina cosurile de la radacina.

  1. Infectii ale pielii

Aplicand miere si scortisoara pudra in cantitati egale pe partile afectate, puteti vindeca eczemele si toate tipurile de infectii de piele.

  1. Respiratie urat mirositoare

Amestecati miere si scortisoara in parti egale si adaugati putina apa calduta pentru a le amesteca bine. Faceti gargara cu solutia obtinuta primul lucru dimineata si respiratia va va fi proaspata pentru intreaga zi.

  1. Pierderea parului

Amesteca o lingura de miere cu ulei de masline extra virgin in cantitati egale. Adauga o lingura de scortisoara si amesteca pana obtii o pasta. Aplica pasta pe zonele cu chelie sau partile problematice. Lasa amestecul timp de 15 minute apoi spala-l cu apa calduta si sampon.

  1. Cancer

Ultimele cercetari din Japonia si Australia au aratat ca a fost vindecat cu succes cancerul avansat de stomac si oase. Pacientii care sufera de aceste tipuri de cancer, ar trebui sa ia zilnic o lingura de miere cu o lingurita de scortisoara timp de o luna, de 3 ori pe zi.

Traducerea si adaptarea Planeta Pamant

Sursa: healthycaregroup.com

Dupa ce am terminat facultatea de Medicina m-am angajat la o inchisoare. Acolo era acest barbat. Detinut. Criminal. Isi omorase nevasta cu 7 lovituri de cutit, dupa ce a prins-o in pat cu altul. In legatura cu noi doi, nu dupa mult timp…

0

Am terminat Medicina si m-am angajat la un penitenciar. Mi-au adus un pacient care avea dureri de stomac. Era un criminal, isi ucisese sotia cu sapte lovituri de cutit, dupa ce o prinsese cu altul in pat. Nu dupa foarte mult timp…”

Nu, ceea ce veti citi nu e un roman, e viata mea, care, ce-i drept, ar putea constitui oricand subiectul unui best-seller. V-am scris pentru ca am vrut sa va demonstrez ca iubirea invinge totul: ura, mentalitati…

M-am nascut in urma cu treizeci si opt de ani, intr-o comuna din judetul Cluj. Parintii mei, oameni gospodari, aveau de toate, asa ca nu le-a fost greu sa-i faca toate poftele singurei lor fete, Violeta. Eram cel mai frumos imbracata, aveam cele mai frumoase jucarii, aduse din strainatate si cumparate la preturi exorbitante.

Nici nu se punea problema ca eu sa raman in comuna, ca alte fete, care se maritau la saptesprezece ani si faceau o droaie de copii. Nu, parintii mei imi harazisera o soarta mai buna. S-au gandit sa urmez Facultatea de Medicina, sa ma fac medic, profesia cea mai respectata la noi in comuna.

Nu m-am opus acestei idei nu pentru ca as fi fost fiica perfecta, care nu iese din cuvantul parintilor, ci pentru ca mi-a placut ideea de a fi medic. Chiar voiam sa salvez vieti, sa le pot fi de folos semenilor mei. Asa se face ca, la varsta de optsprezece ani, am intrat la facultate, iar la douazeci si patru am terminat-o. Tata si-a pus atunci mari sperante in mine si a inceput sa traga sfori prin Cluj, ca sa ma angajeze la Spitalul Municipal. Zicea:

— Sa te vezi tu angajata acolo, ca pe urma faci o specializare in strainatate si, cum esti o fata desteapta, o sa ajungi sefa de clinica. Eu insa am avut alte planuri.
— Tata, am acceptat deja un post.
— Da, unde?

— La penitenciar. A crezut ca n-a auzit bine. S-a ridicat din fotoliu, de unde statea, s-a clatinat cateva clipe, apoi a izbucnit:
— Cum… la penitenciar? La puscarie? Pai ce, tu ai terminat ultima, esti proasta proastelor, sa te duci acolo, printre hoti si ucigasi? Nu, trebuie sa vorbim cu unchiu-tau, sa aranjeze el ceva, nu se poate asa ceva!

— Tata, dar nu intelegi! Eu am cerut sa ma duc acolo.
— Nici vorba! Te rog foarte mult sa-ti schimbi imediat optiunea! Nu se poate ca fata mea sa lucreze intr-un asemenea loc infect!

Ce scandal a fost atunci! Vreo saptamana nu ne-am vorbit, dupa ce tata mi-a reprosat ca sunt o fiica nerecunoscatoare, ca-mi bat joc de el dupa toate eforturile pe care le-a facut pentru mine. La un moment dat, a zis ca mi-am pierdut mintile, ca e o nebunie de moment sau un elan tineresc, un capriciu.

— Nu e nimic din toate astea. Vreau sa le fac bine si acelor sarmani. Si ei au nevoie de ingrijire medicala, fiindca sunt oameni ca si noi.
— Puscariasii nu sunt oameni, sunt niste ratati. Calitatea de om nu o au cei care te jefuiesc sau ucid!
— Dar sunt totusi oameni, iar acolo, in inchisoare, platesc pentru ceea ce au facut.

Am ramas ferma pe pozitie si, in toamna, imi luam postul in primire: o camaruta intunecoasa cu o fereastra cu zabrele. Aveam o masa, un pat pentru consultatii, doua scaune si un dulap pentru medicamente.

Directorul inchisorii, un barbat la vreo 60 de ani, s-a uitat ciudat la mine cand m-a vazut.
— Ma asteptam la vreo uratenie de femeie, drept sa va spun. Fiindca m-am mirat cand am auzit ca ati cerut postul asta si mi-am zis ca e ceva in neregula cu dumneavoastra, ca ati patit vreun necaz, de va ingropati tineretea aici. Va dau un sfat, desi interesul meu e altul: fugiti cat mai puteti, ca asta-i iadul pe Pamant, nu-i loc de stat! Mai ales cand o sa-i vedeti pe cei periculosi… si, drept sa va spun, nici nu vreau sa am probleme…

— Cum adica?
— Ma intelegeti, cred. Sunteti o femeie frumoasa, iar aici sunt barbati care n-au mai vazut de ani de zile o femeie…
— Sunt sigura ca ma descurc.

Si am ramas, bineinteles. Nu pot sa spun ca mi-a fost usor sa ma obisnuiesc in locul acela si chiar am avut momente cand imi venea sa ies pe poarta si sa nu ma mai intorc niciodata. Era, asa cum fusesem avertizata, o alta lume, cu alte reguli, dar am rezistat, fiindca mi-am spus de nenumarate ori ca trebuie sa rezist, fiindca si acei detinuti erau oameni, si ei aveau suferintele lor.

Nu va pot impartasi acum, in cateva randuri, experienta mea de acolo, nu va pot spune prin ce am trecut, ce fel de oameni am intalnit. Cert este ca ai de-a face cu o alta lume, de asta sa fiti siguri. Eu v-am scris ca sa va povestesc cum mi-am cunoscut sotul si prin cate incercari am trecut pentru ca iubirea noastra sa reziste in fata prejudecatilor.

Tin minte si acum: era intr-o vineri dupa-amiaza si mi-a fost adus un pacient care acuza dureri de stomac.
— Un prefacut, doamna doctor, mi-a zis gardianul. Astia n-au nici pe dracu’, scuzati de expresie! Adica, dupa ce bagi cutitul intr-o femeie te mai doare si burta…

Era vorba, intr-adevar, de un criminal: isi ucisese sotia cu sapte lovituri de cutit, dupa ce o prinsese cu altul in pat. Barbatului cu care a prins-o ii daduse drumul, nu-i facuse nimic, dar pe ea o pedepsise pentru infidelitatea ei. Fusese condamnat la douazeci si cinci de ani de inchisoare. Ma asteptam sa vad intrand in cabinet un individ cu trasaturi dure, cu figura abrutizata, de criminal inrait. Caci ce om ar fi putut face un asemenea gest? Dar nici pomeneala de asa ceva. M-am trezit fata-n fata cu un barbat cu trasaturi fine, cu o privire blanda.

— Cititi Dostoievski, a zis el in timp ce se aseza, aratand cu barbia spre cartea de pe masa.

M-am uitat mirata la el, fiindca, intr-adevar, citeam Dostoievski, dar cartea era pusa cu fata in jos. Daca recunoscuse coperta de pe spate, asta insemna ca avea habar de acea carte.

— Obisnuiam sa-l citesc inainte si este unul dintre autorii mei preferati. si acum citesc, dar nu prea mai am ce, fiindca pe cele din biblioteca de aici le-am terminat. De altfel, ca sa fiu sincer, de aceea am si venit la dumneavoastra. N-am nimic la stomac, dar voiam sa va rog sa-mi imprumutati cateva carti.

Ma privea cu speranta. Atunci am avut prima indoiala in ceea ce priveste motivul pentru care a fost inchis: daca acest om nu facuse nimic rau? Daca era nevinovat? Dar cum toti cei de acolo spun ca sunt nevinovati, m-am gandit ca nu avea rost sa-l intreb.
— Va intrebati, desigur, daca sunt vinovat. stiu ca, orice v-as raspunde, nu m-ati crede. Dar sunt nevinovat.

Am tacut, n-am zis nimic, si mi-am plecat privirea. Ma simteam tare ciudat in prezenta lui. Parca eram stingherita de faptul ca eu eram in libertate, puteam pleca oricand acasa, eram libera sa merg pe strada, oriunde voiam eu, iar el era inchis. Parca imi citea gandurile, caci a zis:

— Nu trebuie sa va fie jena, asta-i viata. Nu inseamna insa ca m-am resemnat. Sper ca, intr-o zi, sa se descopere ca nu eu sunt faptasul. Asa e, sotia mea era cam iubareata, dar tocmai de aceea nu merita sa-mi ingrop tineretea aici. Credeti ca ma puteti ajuta? m-a intrebat el direct si am tresarit, caci nu stiam la ce se refera: la carti sau la dovedirea nevinovatiei lui?
— Poftim? am intrebat eu tragand de timp, pentru a ma dumiri ce a vrut sa spuna.
— Ma refer la carti. Ma puteti ajuta?

— Da, cred ca da, o sa ma mai gandesc… De fapt, de ce nu? Nu vad de ce nu v-as imprumuta cateva carti.
— Doar sunteti sigura ca vi le voi restitui, nu plec nicaieri, a glumit el.
Mi-a multumit si s-a ridicat, apoi a iesit, salutandu-ma politicos.

Am ramas uitandu-ma ca hipnotizata la usa pe care iesise, si abia seara tarziu, cand eram acasa, in patul meu primitor, cu asternuturi curate, mi-am dat seama ca ma indragostisem de acel barbat. si culmea era ca il credeam, chiar il consideram ne-vinovat. Fiindca eram sigura ca nu m-as fi putut indragosti de un criminal.

Inima, simturile m-ar fi avertizat ca e un criminal, nu se putea altfel. Ceea ce simteam pentru acel necunoscut era atat de neobisnuit, incat nu puteam impartasi nimanui ca-mi furase inima. Nici macar prietenei mele.

Mi-am zis, la inceput, ca n-o fac pentru ca nu sunt sigura de sentimentele mele, ca trebuie sa mi le verific mai intai. Dar, de fapt, n-o faceam pentru ca incalcasem regulile, era limpede, si as fi fost condamnata pentru asta. Nici macar prietena mea cea mai buna n-ar fi sarit in sus de bucurie. Mi-ar fi zis:

— Bravo, ma bucur ca ti-ai intalnit jumatatea in persoana unui condamnat la douazeci si cinci de ani de inchisoare! si nu orice fel de condamnat, ci unul care si-a omorat sotia in chinuri groaznice!

De aceea trebuia mai intai sa-i demonstrez nevinovatia. Stiam ca doar asa oamenii il vor accepta din nou printre ei, recunoscandu-si greseala. A doua zi dimineata, l-am sunat pe un reputat avocat din oras si l-am rugat sa redeschida cazul, totul pe cheltuiala mea.

— Nu va inteleg, mi-a zis acel avocat. Nu aveti decat un motiv pentru a face acest lucru, dar tot nu va inteleg. insa o sa fac tot ce-mi sta in putinta pentru a afla adevarul.

In dupa-amiaza aceea, i-am adus lui Vladimir, caci asa il chema, un teanc de carti. Le-a privit lung si si-a trecut mana peste coperta fiecarei carti, mangaindu-le asa cum ar fi mangaiat o femeie.
— Nici nu stiti ce mult inseamna acest gest pentru mine… Daca ar fi fost alta situatia, v-as fi invitat in oras, ca sa va rasplatesc. Asa, trebuie sa va raman dator.

Cand a luat cartile, mainile noastre s-au atins, din intamplare. Nu mi-am tras mana si el s-a uitat la mine, intrebator.
— Sunt aici pentru inca mult timp…
— Ar trebui sa fiti mai optimist, i-am zis eu.

N-a zis nimic si s-a indreptat spre usa. Acolo a ramas o clipa pe loc, apoi s-a intors si mi-a zis:
— Credeti ca am de ce?
Adevarul e ca ii era teama sa-si faca sperante. in acel loc, sperantele pot ucide. Sperantele desarte… Dupa o saptamana, timp in care m-am convins ca m-am indragostit cu adevarat de el, i-am raspuns la intrebare. Avea de ce! Atunci ne-am sarutat pentru prima oara, in cabine-tul acela mic si auster.

Dupa care ne-am indepartat unul de altul, jenati putintel.
— Stii, am rupt eu tacerea, am angajat un avocat. E cel mai bun din oras. Sunt sigura ca va izbandi.
— Daca tu esti convinsa, atunci sunt si eu. Mai ales ca acum am de ce sa-mi fac planuri, am pentru ce trai.
A incercat sa ma avertizeze in legatura cu reactia oamenilor. Dar i-am raspuns ca nu-mi pasa, nu ma intereseaza ce cred ei.
— Daca va reusi sa faca recurs, procesul oricum poate dura ani de zile…
— Nici asta nu ma intereseaza, am sa astept.

Am convenit apoi sa pastram ascunsa relatia noastra, pentru ca, altfel, m-ar fi mutat de acolo. Trei ani, cat a durat procesul, am stiut sa ne ascundem atat de bine, ca nimeni nu a banuit o clipa faptul ca noi doi ne iubeam. Avocatul acela a fost intr-adevar bun si l-a gasit pe adevaratul faptas.

Vladimir plecase de-acasa atunci, isi gasise nevasta in pat cu altul si iesise imediat, scarbit. In schimb, amanta iubitului sotiei sale se razbunase, ucigandu-si rivala. Adevarul iesise asadar la iveala, acum statul ii era dator lui Vladimir cu… sase ani din viata.

Prima sa zi de libertate a fost una dintre cele mai frumoase din viata mea.
— Abia astept sa te prezint parintilor mei! i-am spus. Mai ales ca ma bat la cap de nu stiu cand sa ma casatoresc. Iata, acum le implinesc visul!
— In alta zi, nu acum. Acum as vrea sa ma cufund intr-o cada cu apa fierbinte, cu multa spuma… si tu sa fii cu mine in cada…

Daca primul nostru sarut a fost in cabinetul medical, intre peretii aceia reci si plini de igrasie, prima noastra noapte de dragoste s-a desfasurat intr-o camera de hotel. M-am simtit minunat in noaptea aceea, nu cred sa mai existe un barbat atat de tandru ca el…

A doua zi dimineata, li l-am prezentat parintilor mei. Poate ca ar fi trebuit sa-i pregatesc inainte, dar mi-am zis ca e mai bine asa.
Ei, n-a fost. Mai ales ca Vladimir a raspuns intr-un mod foarte sincer intrebarilor.
— Ai innebunit? Vrei sa-l omori pe taica-tau? mi-a zis mama printre dinti cand eram numai noi doua in bucatarie. Doamne, cu ce ti-am gresit sa ne pedepsesti asa?! N-ai gasit si tu pe altcineva decat un puscarias?!

— E un fost puscarias! si era nevinovat! A fost inchis pe nedrept.
— Pe drept, pe nedrept, chestia e ca a fost la puscarie. Ai tu timp sa explici fiecaruia in parte ca nu e vinovat? Crezi ca oamenii au timp sa te asculte?
— Dar nici nu-mi pasa de ce zice lumea, daca vrei sa stii. il iubesc, ma iubeste, nu ma intereseaza!

Am iesit din bucatarie, crezand ca am lamurit lucrurile. Dar acesta n-a fost decat inceputul. Tata a facut urat de tot, amenintandu-ma ca ma dezmosteneste. Degeaba ii spuneam eu ca Vladimir e nevinovat, nici nu voia sa auda vreo explicatie de-a mea. Nici ceilalti n-au vrut sa inteleaga, asa ca, in scurt timp, m-am trezit complet izolata. Oamenii se uitau ciudat la mine, de parca as fi facut ceva rau. Despre rude, matusi, nepoti si veri nu va mai vorbesc.

Mi-o aruncau verde-n fata ca le fac neamul de ras, ca nu se asteptau la o asemenea ocara tocmai din partea mea. Ma ocoleau cand ma vedeau pe strada, ca si cum as fi fost o ciumata. Culmea, tot asa se purtase cu mine si prietena mea cea mai buna, Alina, in care avusesem atata incredere, dar care in final m-a dezamagit.
— Bine, accept sa fiu in continuare prietena ta, dar cu o conditie: sa nu-mi aduci parnaiasul in casa!

Nu m-am putut abtine si i-am trantit, evident, usa in nas. Vladimir a observat ca ma bat cu toata lumea pentru el, de fapt anticipase acest lucru si mi-a propus sa ne mutam intr-un alt oras.
— Incepem o viata noua, mi-a zis el. Urmele trecutului trebuie lasate pe strazile Clujului, nu trebuie sa le luam cu noi.

Ne-am mutat in Braila, unde nimeni nu ne stia. Avem doi copii mari si o casnicie asa cum multi si-ar dori sa aiba. Toata viata asta minunata pentru ca am avut incredere in barbatul iubit si am pus mai presus decat toate iubirea mea pentru ei.

Sursa: libertatea.ro

Ce îl ține pe Daniel Ionașcu de partea lui Cristian Pomohaci? Avocatul a spus adevărul: „Poate că e cum spuneți dumneavoastră”

0

De când a izbucnit scandalul în care este implicat Cristian Pomohaci, Daniel Ionașcu i-a luat mereu apărarea fostului preot și încă încearcă să îl scoată pe acesta basma curată din toată situația. Avocatul a recunoscut care este motivul pentru care nu renunță la caz.

Chiar dacă este o poveste controversată, presărată cu acuzații grave la adresa lui Cristian Pomohaci, Daniel Ionașcu a decis să stea de partea presupusului pedofil. De ce? Iată explicația avocatului.

„Din trei motive substanțiale. Pentru că orice om este considerat nevinovat nu are voie să fie prejudecat public în afara justiției. Avem nevoie atunci când omul e căzut să fim lângă el. Poate că e cum spuneți dumneavoastră, poate că nu este. În alta ordine de  idei, un om are dreptul la un avocat chiar dacă e cel mai păcătos și rău om din lume”, a declarat Daniel Ionașcu la „Xtra Night Show”.

Cristian Pomohaci este acuzat de mai mulți presupuși martori că ar fi întreținut relații sexuale cu bărbați, în special cu băieții minori de care avea grijă și cărora le-ar fi făcut avansuri. Totul a început după ce un tânăr l-a înregistrat în timp ce îi cerea favoruri sexuale. Băiatul avea atunci 17 ani. Artistul şi cântăreaţa de muzică populară Ileana Matus s-au căsătorit pe 29 octombrie 1999 la Primăria Rona de Jos din judeţul Maramureş. La cinci ani de la nuntă, mai exact pe 21 decembrie 2004 s-a produs separarea printr-o hotărâre emisă de Judecătoria Sectorului 2 pe data de 21 decembrie 2004. Sursa: spynews.ro

MERITA ei FELICITARILE NOASTRE? Casă construită de arhitecți români care nu are nevoie de gaze sau curent electric. Cât costă o astfel de casă

0

O echipa de tineri arhitecţi români a realizat un proiect demn de toate laudele- o casă independenţa din punct de vedere energetic, denumită simplu şi inspirat „Casă Prispă„.

PRISPĂ este un proiect-pilot, o alternativă sustenabilă pentru revitalizarea modului de viaţă rurală din România.Proiectul casei răspunde unui context românesc, de la implicaţii economice laimplicaţi socio-culturale.

Casă, alimentată cu energie solară, oferă o mare importantă luminii naturale, iar camerele au dimensiuni mai mult decât generoase.

Materialul de baza pentru Casă Prispă este lemnul, iar lutul este soluţia aleasă pentru finisarea pe interior a pereţilor. Un complex sistem fotovoltaic este montat pe acoperişul metalic alcasei.

Casă Prispă a avut parte de articole pozitive în presă străină. Gizmag, de pildă, descrie în detaliu proiectul românesc, apreciind cât de bine au lucrat arhitecţii.

“Faţada nordică a fost gândită astfel încât să protejeze clădirea în faţă condiţiilor grele din timpul iernii din România, cu vânturi puternice venind din nord şi căderi masive de zăpadă. Exteriorul sudic prezintă, în schimb, fereşte de mari dimensiuni şi uşi glisante care dau într-o terasă. În zidurile dinspre est şi vest au fost montate ferestre speciale, care permit pătrunderea luminii naturale, dar împiedică pătrunderea căldurii, evitând astfel efectul de seră”, scrie autorul articolului.

Principalul atu al casei PRISPĂ este faptul că toate spaţiile locuibile – livingul, locul de luat masă, bucătăria, baia, dormitorul, zona de studiu, supanta – sunt iluminate natural.

Pe faţadele de est şi de vest, ferestrele cu triplu vitraj au fost tratate Low-E (sticlă cu emisivitate redusă), astfel că permit doar pătrunderea luminii în interior, nu şi a căldurii, evitând efectul de seră. Aceste ferestre sunt prevăzute cu sisteme de protecţie împotriva însoririi excesive – obloane glisante de lemn – ce oferă posibilitatea de a obtura complet pătrunderea luminii în timpul verii. Mai mult decât atât, pentru a evita lumina foarte puternică de la apus, geamul de pe vest are un tratament adiţional cu folie metalică.

Inspiraţia tradiţională se regăseşte şi în demersul de creaţie a corpurilor de iluminat. Astfel, avem 4 corpuri de iluminat, fiecare dintre ele reinterpretând câte un motiv cheie al expresiei grafice româneşti: zig-zag-ul, lampa, fântână cu cumpăna, fusul de lână.

Preţul pentru prototipul acestei case este de 120.000 de euro. Acest preţ include structura, finisajele, atât cele interioare cât şi cele exterioare, tâmplăria, echipamentele (sistemul fotovoltaic, de încălzire, ventilaţie şi aer condiţionat, sistemul de instalaţii electrice şi sanitare) şi izolaţia. Prototipul este mai scump decât versiunea industrializată a casei deoarece o parte din materialele folosite sunt uşor diferite. Aceste diferenţe sunt date de condiţia că prototipul să poată face faţă la 3 transporturi succesive, 3 asamblări şi 2 dezasamblări.

Versiunea industrializată va fi disponibilă pentru un preţ de 90.000 de euro, urmând că pe măsură ce casă va avea succes să scadă la 70.000 euro.

SURSA

Dr. Virgiliu Stroescu dezvaluie adevarul despre cafea. ”Ce ni s-a spus pana acum sunt minciuni, cafeaua poate duce la…”

0

Doctorul Virgiliu Stroescu a vorbit in cadrul unei emisiuni TV despre cafea si despre efectul devastator al acesteia.

”Cea mai prestigioasa revista medicala americana a publicat un articol, in 2015, dupa studii indelungate in care se spune urmatorul lucru: cafeaua in cantitate mare favorizeaza cancerul de ficat. Prin prajire, boabele dezvolta 19 substante procancerigene. In momentul in care ajung in celule provoaca mutatii genetice. In cazul gravidelor, cafeaua e si mai nociva. Daca o femeie insarcinata sta la soare si bea cafea, cofeina poate produce malformatii fatului”, a explicat cunoscutul doctor.

Cat despre antioxidantii care se gasesc in cafea, dr. Stroescu sustine ca acestia sunt distrusi in momentul in care boabele sunt prajite la temperaturi inalte. Cel mai sanatos ar fi sa inlocuim cafeaua cu ceai, potrivit medicului.

Sursa 

Stirea pe care trebuie sa o citeasca orice parinte. Este vorba despre SCOALA SI GRADINITA!

0

Bucurie mare pentru elevii din clasele din învăţământul primar şi grupele din învăţământul preşcolar. Pe 28 octombrie, copiii intră în prima vacanţă din acest an. Ei vor sta o săptămână acasă, urmând ca pe 6 noiembrie să se întoarcă în bănci. 

Clasele din învăţământul primar şi grupele din învăţământul preşcolar beneficiază de vacanţă în săptămâna 28 octombrie – 5 noiembrie 2017.

Cursurile anului şcolar 2017-2018 au început pe 11 septembrie și însumează 167 de zile lucrătoare (35 de săptămâni). Structura anului școlar cuprinde semestrul I (11 septembrie 2017 – 2 februarie 2018) şi semestrul al II-lea (12 februarie 2018 – 15 iunie 2018).

Vacanţele elevilor din toate ciclurile de învățământ sunt programate astfel:

  • vacanţa de iarnă (23 decembrie 2017 – 14 ianuarie 2018)
  • vacanţă intersemestrială (3 – 11 februarie 2018)
  • vacanţa de primăvară (31 martie – 10 aprilie 2018)
  • vacanţa de vară (16 iunie – 9 septembrie 2018)

Pentru clasele terminale din învăţământul liceal, anul şcolar se încheie în data de 25 mai 2018, iar pentru clasa a VIII-a, în data de 8 iunie 2018.

Programul naţional „Şcoala altfel” are o durată de 5 zile consecutive lucrătoare în timpul anului şcolar şi poate fi derulat în perioada 2 octombrie 2017 – 31 mai 2018 pe baza unei planificări ce rămâne la decizia şcolilor.

Desfășurarea programului „Şcoala altfel” nu coincide cu perioada alocată susţinerii tezelor semestriale, care vor avea loc, de regulă, la finalul semestrelor, după parcurgerea programei şcolare cu cel puţin trei săptămâni înainte de finalul semestrului.

Lucrările semestriale/Tezele se susțin la finalul semestrelor, după parcurgerea programei școlare, cu cel puțin 3 săptămâni înainte de finalul semestrului. Intervalul aferent programului “Școala altfel” nu coincide cu perioada tezelor semestriale.
Citeste mai mult pe RTV.NET: http://www.romaniatv.net/bucurie-mare-pentru-elevi-copiii-intra-o-saptamana-in-vacanta_381156.html#ixzz4vkmUklhg

 

Vezi si..